• Proiectele câștigătoare Urbaniada I: 340.000 de beneficiari

Proiectele câștigătoare Urbaniada I: 340.000 de beneficiari

Prima ediție a competiției Urbaniada a premiat șase proiecte care oferă soluții concrete pentru îmbunătățirea vieții. Acestea au fost selectate din 83 de proiecte înscrise de către un juriu format din specialiști în arhitectură, urbanism, sociologie și antropologie. Câștigătorii vor fi finanțați pe parcursul acestui an cu suma totală de 250.000 de euro, urmând ca până la finalul anului să fie deja implementate.
 
"Brăila - Chercea Parc", "Izvoare urbane pentru comunitate", "Tandem Navigator", "Comuna universitară", "Reactivarea cinematografului ARTA" și "Centrul Comunitar TEI" sunt cele șase proiecte care au fost cel mai bine punctate de către juriu. Pe scurt, rezultatele vor fi două spații de interacțiune socială, o aplicație de mobil pentru nevăzători, un parc reabilitat, o sursă de apă potabilă gratuită pentru comunitate și revitalizarea celui mai vechi cinematograf din România.
 
Tiina Teräs, Frede Vik, Cristian Ștefănescu și Irina Pața sunt cei din spatele proiectului "Brăila - Chercea Parc", care au fost implicați de-a lungul procesului, de la design la implementare. Unul din lucrurile cele mai impresionante până în stadiul acesta este legat de memoria colectivă a parcului. “Sunt nenumărate povești, majoritatea din partea oamenilor în vârstă, legate de un loc care în realitate nu mai există. Acest genius loci a fost descoperit în discuții individuale cu locuitorii, pe care i-am rugat să deseneze cu aproximație ceea ce își amintesc din fostul parc (atât în ceea ce privește echipamentele de joc, cât și structura vegetației). O altă surpriză plăcută a fost să vedem că energia și optimismul tinerilor pe care l-am găsit în prima faza a proiectului, este continuat acum prin elemente mai tangibile precum implicarea în curățarea parcului pentru transformarea acestuia într-un spațiu utilizabil, participarea la discuții mai detaliate cu privire la imaginea trecută a locului și realizarea de schițe", declara echipă "Brăila - Chercea Parc". Printre activitățile întreprinse până în acest moment se numără: semnarea parteneriatului cu Primăria Brăila, implicarea unui inginer horticol, identificarea resurselor sociale și umane și implicarea acestora în vederea realizării proiectului și realizarea evenimentelor propuse prin proiect, împreună cu comunitatea, exerciții educative de plantare. Totodată, s-au făcut demersurile necesare pentru obținerea autorizației de construcție – finalizarea proiectului cerut de Agenția de Mediu și demararea procedurii de consultare a populației în ceea ce privește realizarea proiectului.
 
"Izvoare urbane pentru comunitate" a plecat de la ideea că Bucureștiul este una dintre puținele capitale europene unde apa potabilă în spațiul public lipsește aproape cu desăvârșire, fie sub formă de fântâni, cișmele sau țâșnitori. Bucureștiul are câteva zeci de cișmele și tâșnitori la un total de 1.883.425 de locuitori, în timp ce în Roma există 2500 de cișmele la 2.923.000 persoane. Cartierul în care va fi construită fântâna este Rahova, unul dintre așa numitele ”cartiere dormitoare”, unde lipsesc spațiile urbane de calitate și populația este diversă, marea majoritate cu venituri mici. De asemenea, aici nu există nicio sursă de apă potabilă gratuită. 
 
Echipei Tandem Navigator i s-au alăturat mai mulți voluntari alături de care implementează diferite activități, precum: cartografierea punctelor de interes public din oraș cu aparatele GPS, testarea noilor funcții pe care aplicația le include. "În ceea ce privește activitatea de cartografiere, o observație specială este aceea că am alcătuit cinci echipe formate de câte o persoană nevăzătoare și o altă persoană care operează aparatul GPS. Fiecare dintre aceste echipe parcurge anumite zone din oraș pentru a identifica punctele de interes public ce sunt ulterior cartografiate", declară Florin Georgescu, Tandem Navigator.
 
"Comuna universitară" propune comunității academice o investire a spațiului din curtea Universității București pentru relaxare, lectură, discuții, în esență pentru interrelaționare, pentru coagularea unei comunități și pentru deschiderea universității către Polis. „Ne dorim ca spațiul să fie deschis pentru evenimente care să-l anime și să creeze punți de legătură între mediul universitar și restul locuitorilor orașului, un spațiu liber, fără delimitări artificiale și lipsit de segregări. Un spațiu al acceptării diversității”, declară Doina Vella, Comuna Universitară. Până în acest moment, au fost deja organizate patru evenimente, au fost strânse peste 2000 de semnături și au avut loc 150 de întâlniri cu reprezentanți ai primăriei și ai Universității. Au fost fabricate și amplasate în spațiu 200 de module multifuncționale, o parcare cu 20 de locuri și o stație self-service pentru biciclete. În plus, echipa de proiect a obținut de la Primăria Capitalei 25 de abonamente gratuite în parcarea subternă din Piața Universității, ca alternativă la fostele spații din curtea Universității folosite exclusiv de mașini. Pe fundalul desfășurării proiectului „Comuna universitară - un spațiu al implicării” Universitatea a concretizat o decizie de a demara lucrări de amploare pentru reabilitarea și restaurarea clădirii. Aceste lucrări ar trebui să constituie o premisă ideală pentru reconfigurarea întregului spațiu al curții interioare.
 
Monica Sebestyen, inițiatoarea proiectului "Reactivarea cinematografului ARTA" spune: "ARTA are o istorie foarte bogată, nu este un spațiu gol pe care îl creăm noi de la zero. Toate aceste straturi adunate în cei peste 100 de ani de funcționare, nu le putem ignora și le considerăm esențiale pentru a merge mai departe și a-l transforma într-un spațiu activ, contemporan. De aceea proiectul l-am început cu două studii istorice: să le numim obiective și subiective. Primul este un studiu istoric bazat pe cercetările bibliografice obiective, iar cel de-al doilea este un studiu al istoriei sociale, bazat pe memoria locuitorilor, pe istoria trăită de ei. Lucrăm de mult timp pentru acest proiect și au existat diverse dificultăți, dar suntem optimiști și convinși că lucrurile vor ieși bine. Căutăm în continuare variante pentru echiparea la standardele și necesitățile sălii în care vor avea loc cu regularitate proiecții de filme, dar și alte activități culturale. În paralel cu proiectele de modernizare a spațiului lucrăm si la programarea lui, care este de fapt esențială. În acest moment conturăm direcțiile mai concrete în care se vor dezvolta programele viitoare, care să corespundă conceptului nostru”.
 
Programul de activităţi viitoare din cadrul Centrului Comunitar Tei este alcătuit după trei direcţii: cetăţenie activă, educaţie urbană şi activare culturală. “Prin construirea unui program de activităţi în care se vor implica şi alte grupuri sau organizaţii, Centrul Comunitar Tei îşi propune să testeze şi să valideze un model de bună practică pentru dezvoltarea şi altor centre comunitare de cartier gestionate de către cetăţeni organizaţi. Astfel, transferul de la cetăţeanul consumator de spaţiu public la cel de co-producător beneficiază de un format într-un spaţiu de colaborare şi solidaritate, în care comunităţile îşi pot regăsi identitatea şi unde spiritul civic îşi poate canaliza energia”, explică Alex Axinte şi Cristi Borcan, studioBASAR. Centrul a fost inaugurat cu proiectul „Poveştile Teiului” - realizat cu spijinul ARCUB - ce îşi propune să facă cunoscute istoriile unor locuri şi spaţii din cartier, povestite chiar de către locuitori şi expuse sub forma unei expoziţii de fotografie şi un film documentar.
Proiectul a obţinut Autorizaţia de Construire din partea Primăriei Sectorului 2 Bucureşti pentru o perioadă de 3 ani și inaugurarea Centrului a avut loc pe 15 octombrie 2016. 
 
Toate cele șase proiecte vor trebui finalizate până anul acesta și evoluția lor poate fi urmărită pe www.urbaniada.net.